Țepele și escrocheriile prin telefon se dovedesc pentru infractorii români o sursă ușoară de câștiguri necuvenite și cel mai adesea sunt puse în practică și orchestrate chiar din penitenciarele în care ei sunt deținuți.
Infracțiunile de înșelăciune prin intermediul telefoniei fixe sau mobile au apărut și s-au diversificat odată cu trecerea timpului, iar infractorii își perfecționează tehnicile de comitere constant. Ei se bazează pe prima reacţie a victimei în situaţia unui eveniment cu impact emoţional puternic, dar şi pe naivitatea acesteia și aleg în cele mai multe cazuri persoane în vârstă, mai credule și mai instabile emoțional.
Dacă primești un telefon de la un număr pe care nu îl cunoști și ți se spune că o rudă a avut un accident iar tu trebuie să dai o sumă de bani, că ai câștigat un premiu deși nu ai participat la niciun concurs sau ai fost sunat de numere de telefon din Nigeria, Sudan, Burundi, Tanzania, Tunisia, etc. cel mai probabil un escroc a încercat să te păcălească și să câștige bani necinstiți punându-ți la încercare naivitatea și stabilitatea emoțională.
1. METODA ACCIDENTUL
Țeapa prin telefon cu cele mai multe victime în Romania, cea mai veche și probabil cu cele mai mari prejudicii cauzate persoanelor vătămate este Metoda Accidentul, așa cum a fost supranumită de polițiști.
Escrocii, infractori aflați cel mai adesea în penitenciare și care dețin fără drept telefoane mobile cu cartele prepaid, apelează numere de telefon la întâmplare și de multe ori consecutive, de obicei din rețele de telefonie fixă, în încercarea de a găsi persoane în vârstă pe care să le păcalească. Sună cel mai adesea în jurul orelor prânzului sau seara, când, în mod normal, şansele ca la telefon să răspundă o persoană în vârstă sunt mai mari, cei tineri aflându-se la serviciu sau în oraş.
Ei își aleg victimele din rândul persoanelor în vârstă pentru a profita mai ușor de vulnerabilitatea lor. Preferă să sune pe numere de telefon fix pentru că de cele mai multe ori nu afișează numărului apelantului și pentru că bătrânii încă mai folosesc asemenea mijloace de telecomunicație.
Suspecţii utilizează calităţi mincinoase ca avocat, procuror, poliţist sau medic sau pretind că sunt reprezentați ai victimelor. Pentru a crea o situație de panică, banii sunt ceruţi sub pretextul că rude apropiate ca fiu, fiică ori ginere, noră au fost victimele unor accidente de circulaţie şi au nevoie de bani pentru intervenţii medicale urgente. Pot pretinde de asemenea că ruda a fost reţinută de poliţie pentru un accident grav cu victime decedate, iar sumele de bani reprezintă onorariul avocaților, sau sunt necesare pentru acoperirea despăgubirilor, fie pentru o „înţelegere” cu procurorul sau polițistul, fie pentru spitalizare.
Când se dau drept reprezentanți ai victimelor ei le spun bătrânilor că fiul sau fiica lor a provocat un accident cu victime și cer sume mari de bani pentru a nu depune plângere la poliție.
În toate cazurile, suspecții solicită victimelor să nu își contacteze rudele pentru că sunt la poliție la audieri.
Copleșite de emoții și de panică, victimele pot fi foarte ușor influențate și acceptă cu ușurință să plătească sume mari de bani. De obicei, fiind vorba de infractori aflați în stare de detenție care au complici în libertate, victimelor li se solicită să transfere banii în conturi bancare din țară sau mai nou din străinătate, de unde sunt scoase imediat. Alteori își trimit complicii direct la adresa victimelor, pentru a ridica banii personal și cât mai repede.
Ce trebuie să știi:
- În cazul unui accident rutier cu victime, intervenția medicală, intervenția pompierilor dar și a poliției sunt gratuite iar singura urgență reală este descarcerarea și primirea îngrijirilor medicale
- Legal, noțiunea de plată a unor despăgubiri în urma unui accident rutier nu poate exista decât în urma unei hotărâri judecătorești sau dacă este făcută prin intermediul unor societăţi de asigurări
- Accidentele de circulaţie se pot soluționa prin depunerea unei plângeri la poliţie sau prin înţelegerea amiabilă a părţilor (în cazul accidentelor ușoare, fără victime), ceea ce presupune repararea daunelor materiale folosind poliţa obligatorie RCA. Orice alt fel de practici exced cadrului legal și nu sunt recomandate
Cum să te ferești:
- Încearcă să verifici autenticitatea celor ce ți-au fost relatate la telefon încercând să îți contactezi ruda sau cunoștințele ei apropiate
- Nu depune niciodată bani în conturi bancare ale unor persoane necunoscute și nu folosi nici serviciile de transferuri rapide
- Anunță poliția despre orice tentativă de înșelăciune, chiar dacă nu ai picat în plasă și nu ai trimis banii
- Sună la 112 imediat ce ți-ai dat seama că ai fost victima unei înșelăciuni
- Spune prietenilor și cunoștințelor despre acest mod de operare și despre cum să se ferească de escroci
2. METODA APELUL CU SUPRATAXĂ
O escrocherie mai nouă, mai rafinată și cu adresabilitate mai mare în ceea ce privește potențialele victime este Apelul cu Suprataxă.
Destinatarul primește un apel scurt (beep) la care nu apucă să răspundă iar escrocii mizează pe curiozitatea sa de a suna înapoi. Numerele de telefon au prefixul unor tări străine, de obicei din Africa de sud, Sudan, Burundi, Nigeria, Tunisia, Tanzania, Maldive, Asia, etc.
Respectivele numere de telefon sunt numere cu suprataxă subcontractate de infractori online. Când aceste numere sunt apelate înapoi, poți fi taxat cu sume de la 1-2 euro la zeci de euro pe minut.
Cei păcăliţi sunt buni de plată la final de lună iar companiile de telefonie mobilă nu îi pot despăgubi şi nici măcar poliţia nu îi poate ajuta, acest gen de infractori fiind foarte greu de identificat. Ei fac rost de baze de date cu sute de mii de numere de telefon care se vând pe piața neagră sau folosesc numerele de telefon pe care victimele și le-au făcut publice pe rețelele sociale.
Escrocii mizează pe curiozitatea victimei dar și pe grija ei pentru rudele plecate la munca în străinătate sau pentru prietenii plecați în vacanțe. La rândul ei, victima se simte la adăpost sub umbrela minutelor internaționale gratuite oferite de operator, fără să ia în calcul posibilitatea taxării suplimentare pentru un număr cu suprataxă.
O variație a acestei metode este de a înlocui apelul scurt (beep-ul) cu un SMS trimis potențialei victime prin care i se cere să sune urgent la acel număr de telefon.
3. METODA PREMIUL CEL MARE
O altă țeapă prin telefon foarte întâlnită și devenită clasică este Premiul cel Mare. Escrocii sună victimele pe care le anunță că au câștigat un premiu în bani sau un produs în cadrul unui concurs, însă pentru a intra în posesia lui trebuie să trimită mai întâi o sumă de bani reprezentând o taxă notarială, un impozit sau o taxă.
Există și varianta ca infractorul să trimită victimei un SMS prin care anunţă posesorul numărului că a câştigat un premiu, dar pentru a intra în posesia lui trebuie să plătească o sumă de bani. Pentru detalii, victimele sunt rugate să sune la numărul de telefon indicat în mesaj.
Alteori, victimele sunt atât de naive încât pentru a revendica premiul acceptă să cumpere foarte multe coduri de reîncărcare pentru cartele prepaid pe care le transmit escrocilor.
Ulterior, victimele nu mai pot lua legătura cu cei care i-au informat despre premii. De cele mai multe ori, infractorii pretind fie că sunt de la o companie de telefonie, fie de la vreo mare firmă cunoscută la nivel naţional sau internaţional.
Cum să te ferești:
- Cere detalii despre concursul la care se face referire pentru a putea verifica veridicitatea celor comunicate
- Încearcă să îți amintești dacă te-ai înscris la un astfel de concurs
- Nu comunica date personale confidențiale cum ar fi cele de identitate, parole, conturi bancare
- Nu apela numere de telefon care nu au formatul obișnuit, fără să te asiguri că sunt alocate vreunui concurs
- Nu efectua plăți bancare către persoane pe care nu le cunoști pentru a intra în posesia unor premii. Nu există așa ceva
- Nu cumpăra coduri de reîncărcare pentru cartele prepaid pe care să le transmiți ulterior telefonic
4. METODA EXPERITIZEI BANILOR
Mai rar întâlnită, metoda Expertizei Banilor presupune ca infractorii să apeleze victimele cărora li se prezintă ca fiind polițiști. Ei le informează că vor veni să verifice bancnotele pe care le dețin în casă (inclusiv valută) întrucât există suspiciuni că ar fi false.
Escrocii folosesc ulterior documente false de legitimare şi pretind că trebuie să verifice actele şi sumele de bani deţinute. Sumele de bani sunt fie reținute integral invocându-se plata unor amenzi sau taxe ori pentru diverse expertize de laborator, fie sunt înapoiate parțial, profitând de neatenția victimei.
Ce trebuie să știi:
- Poliția nu acționează în acest mod atunci când are suspiciuni cu privire la punerea în circulație a unor bancnote false
- Cazurile în care un polițist acționează singur sunt extem de rare
Cum să te ferești:
- Verifică pe cât posibil autenticitatea celor afirmate prin alte mijloace, apelează la rude sau prieteni care te pot sfătui și îndruma
- Nu înmâna banii unor persoane necunoscute decât după ce ai convingerea că întradevăr reprezintă o instituție publică cu astfel de atribuții
Niciun comentariu:
Write comentarii